Débats
Lundi 15 Mai 2006
Issu scontru hè statu urganizatu in u quatru di i travaddi di priparazioni di u pianu di sviluppu di a lingua corsa in a sucetà», chì sarà sottumessu à l'Assemblea di Corsica nanzu à a fin' di l'annu.
U 1a di luddu 2005, l'Assemblea di Corsica hà vutatu 3 urientazioni strategichi pà u sviluppu di a lingua corsa è creatu un « cunsigliu » incaricatu di priparà un Pianu di sviluppu è di suvità l'azzioni messi in baddu dopu à u so votu.
Pà priparà issu pianu sò privisti 8 scontri, cun partinarii, cum'è l'Università, l'associ o i merrii. Issi ghjurnati « tematichi » trattani sittori diversi di a vita suciali.
U so scopu hè di rifletta cù l'attori di ogni sittori à ciò chì si faci aghjà è à l'azzioni più adatti par assicurà u sviluppu è a diffusioni di a lingua.
U prima scontru s'hè fattu à l'Università di Corsica u 4 d'aprili scorsu nantu à a « A vita litteraria è culturali »
A CTC pripara dinò un pianu di sviluppu di u insignamentu di u corsu chì vinarà da quì à pocu davanti à l'Assemblea di Corsica, cù una primura maiò : sviluppà u bislinguisimu.
A nostra riflissioni nantu à “a lingua corsa cum'è arnesu pedagogicu pà i ciucciaghji” partarà da i prima spirienzi fatti in Aiacciu. Sò stati invitati à u scontru i prufiziunali, l'eletti è i servizii cuncernati in tutta a Corsica par fà cunnoscia i spirienzi in anda, è rifletta insemi à a generalizazioni di a dimarchja.
Ùn hè più da dibatta u benefiziu di u bislinguisimu pà i ziteddi : i ricerchi l'ani mustratu abbastanza.
Quì a lingua corsa hè una risorsa dispunibuli pà un bislinguisimu naturali. Ghjuvemucini !Ùn hè solu una dimarchja « identitaria » ; u benefiziu sarà par tutti i ziteddi.
Par noi, a lingua corsa hè una leia suciali trà tutti, « Corsi » di ceppu o nò.
U 1a di luddu 2005, l'Assemblea di Corsica hà vutatu 3 urientazioni strategichi pà u sviluppu di a lingua corsa è creatu un « cunsigliu » incaricatu di priparà un Pianu di sviluppu è di suvità l'azzioni messi in baddu dopu à u so votu.
Pà priparà issu pianu sò privisti 8 scontri, cun partinarii, cum'è l'Università, l'associ o i merrii. Issi ghjurnati « tematichi » trattani sittori diversi di a vita suciali.
U so scopu hè di rifletta cù l'attori di ogni sittori à ciò chì si faci aghjà è à l'azzioni più adatti par assicurà u sviluppu è a diffusioni di a lingua.
U prima scontru s'hè fattu à l'Università di Corsica u 4 d'aprili scorsu nantu à a « A vita litteraria è culturali »
A CTC pripara dinò un pianu di sviluppu di u insignamentu di u corsu chì vinarà da quì à pocu davanti à l'Assemblea di Corsica, cù una primura maiò : sviluppà u bislinguisimu.
A nostra riflissioni nantu à “a lingua corsa cum'è arnesu pedagogicu pà i ciucciaghji” partarà da i prima spirienzi fatti in Aiacciu. Sò stati invitati à u scontru i prufiziunali, l'eletti è i servizii cuncernati in tutta a Corsica par fà cunnoscia i spirienzi in anda, è rifletta insemi à a generalizazioni di a dimarchja.
Ùn hè più da dibatta u benefiziu di u bislinguisimu pà i ziteddi : i ricerchi l'ani mustratu abbastanza.
Quì a lingua corsa hè una risorsa dispunibuli pà un bislinguisimu naturali. Ghjuvemucini !Ùn hè solu una dimarchja « identitaria » ; u benefiziu sarà par tutti i ziteddi.
Par noi, a lingua corsa hè una leia suciali trà tutti, « Corsi » di ceppu o nò.
